Parteneri
Real Life SRL

PRIMUL AJUTOR IN ENTORSE, LUXATII, FRACTURI

 

ENTORSA

  • formă minoră a traumatismelor articulare, în care nu se pierde contactul permanent între suprafețele articulare

  • constă din întinderea, rasucirea sau ruptura unuia sau mai multor ligamente ale unei   articulații.

  • Articulatia se umfla, devine dureroasa, iar miscarea devine uneori imposibila.

        Primul ajutor constă în

    • imobilizarea provizorie aplicarea tratamentului de specialitate.
    • transportul la spital pentru diagnosticul de certitudine si      
    •  aplicarea tratamentului de specialitate.
    Entorsa

LUXAȚIA 

  • este leziunea care constă in intinderea si ruperea ligamentelor,
  • cu deplasarea oaselor din articulatieDupă modul de producere, luxațiile pot fi:

-       După modul de producere, luxațiile pot fi: 

  • complete 
  • incomplete. 
Primul ajutor constă in:
  •  
    • imobilizarea provizorie a membrului afectat si

    • transportul accidentatului la spital pentru consult de specialitate si tratament.

FRACTURILE

  • Sunt leziuni ce apar în urma acțiunii unui traumatism puternic asupra osului, constând în întreruperea continuității acestuia.fractura
  • In funcție de modul de acțiune a agentului vulnerant, de intensitatea, lui, fracturile pot fi de mai multe feluri: 
  • fracturi închise - tegumentele în jurul focarului de fractură sunt intacte, 
  • fracturi deschise - focarul de fractură comunică cu exteriorul printr-o plagă, 
  • fracturi directe - în care agentul traumatizant acționează chiar la locul de producere a fracturii,
  • fracturi indirecte - traiectul de fractură apare la distanță de la locul de acțiune al agentului vulnerant. 

      Semne de probabilitate

- durere spontană sau într-un punct fix, exacerbată la palpare sau mobilizare,

- impotența funcțională a membrului afectat,

- deformarea și scurtarea regiunii,fractura

- echimoze tardive,

- tumefacție, edem, creșterea temperaturii locale.

      Semne de certitudine (semne sigure)

- mobilitate anormală în focar,

- perceperea palpatorie de crepitații osoase,

- netransmiterea mișcărilor distal de focarul de fractură,

- întreruperea evidentă (la inspecție sau palpare) a continuității osoase.

Primul ajutor in cazul unei fracturi consta in:

  • imobilizarea provizorie in functie de zona implicata si 
  • transportul accidentatului la spital.

Imobilizarea provizorie a fracturilor se face pentru evitarea complicațiilor care pot aparea prin mișcarea unui fragment osos.

Mijloacele de imobilizare sunt  

  •  atelele speciale sau improvizate, 
  • de lungimi și lățimi variabile, în funcție de regiunile la nivelul cărora se aplică
  Pentru a avea siguranța că fractura nu se deplasează nicilongitudinal și nici lateral imobilizarea trebuie să cuprindă în mod obligatoriu articulațiile situate deasupra și dedesubtul focarului de fractură,
Fracturile deschise se imobilizează în poziția găsită, după pansarea plăgii de la acel nivel, fără a incerca reducerea lor prin tracțiune.

METODA CEA MAI SIGURĂ DE DIAGNOSTIC ÎN CAZUL SUSPICIONĂRII UNEI FRACTURI ESTE EFECTUAREA RADIOGRAFIEI.

Fracturile membrului superior:

  • Fracturile humerusului (brațului) se produc mai frecvent prin traumatism direct.

  • La imobilizarea fracturii drept atelă putem folosi chiar toracele

de care se fixează segmentul fracturat cu ajutorul unei eșarfe.

  • Fracturile antebrațului se produc mai frecvent prin traumatism direct.

  • Imobilizarea fracturii se poate face cu oricare tip de atelă specială sau folosind atele improvizate din lemn, carti reviste.

  • Fracturile oaselor mâinii

  • Se imobilizează pe fața palmară de la cot la degete.

 

Fracturile membrului inferior:

  • Fracturile femurului se produc prin traumatism direct sau indirect.

    • pentru imobilizare se folosesc două atele inegale
    • Atela mai lungă se aplică pe fața laterală externă a membrului inferior și se întinde de deasupra oaselor bazinului până la călcâi.
    • Atela mai scurtă se aplică pe partea internă și se întinde de la regiunea inghinală până la călcâi.
    • Când femurul este fracturat în apropierea genunchiului, imobilizarea se poate realiza folosind o singură atelă trecută prin partea din spate a membrului din regiunea fesieră până la călcâi.
  • Fracturile gambei sunt foarte frecvente,  
    • Imobilizarea poate fi făcută

-cu doua atele asezate lateral sau

- cu o atela asezata posterior.  

  • Fractura de rotulă se produce prin cădere în genunchi,

- se imobilizează în atele posterioare.

Fracturile costale 

  • NU se imobilizează, 
  • Excepție situația voletului costal. Voletul costal este minimum dubla fractură la două coaste învecinate. Imobilizarea se face prin înfundarea zonei respective, împiedicând astfel mișcările segmentelor la acest nivel. Semnele și simptomele constau în dificultatea respirației, mișcarea paradoxală a segmentului (în inspir când toracele se destinde fragmentul se înfundă; la expir când toracele se micșorează fragmentul se deplasează spre exterior), durere, cianoză.

Fracturile bazinuluiFracturi

  • In fracturile de bazin pacientul rămâne nemișcat,

  • NU se mai permite mobilizarea lui și

  • se ține pe un plan dur în poziție culcat pe spate.

 

Rus Iacobina Claudia

asistent medical principal

                                        psiholog

 

Bibliografie selectiva: Manual de prim ajutor calificat – introducere in sistemul de urgenta